spitalizare de zi iob
Introducere

Cancerul, cunoscut sub denumirea științifică de tumoare malignă sau neoplasm malign, este un grup de boli ce implică dezvoltarea anormală a celulelor, cu potențial de a invada sau a se răspândi în alte părți ale corpului. Nu toate tumorile sunt canceroase. Tumorile benigne nu se răspândesc la alte organe. Posibile semne și simptome includ, printre altele: un nodul nou apărut, sângerări anormale, tuse prelungită, pierdere în greutate fără explicație și modificări ale scaunelor. În timp ce aceste simptome pot indica existența cancerului, ele pot apărea și din cauza altor probleme. Există peste 100 de tipuri diferite de cancer care pot afecta corpul uman.

Metode de prevenire şi diagnosticare

Stabilirea diagnosticului de cancer nu este întotdeauna ușoară. În general, pentru un diagnostic clar este necesară confirmarea histopatologică. Aceasta presupune prelevarea unui fragment din formațiunea tumorală și examinarea lui la microscop. Dacă se observă modificări specifice celulelor maligne, se stabilește diagnosticul de cancer.

Uneori, tumorile sunt descoperite întâmplător, în timpul examinărilor efectuate pentru alte cauze. Alteori, pacienții prezintă diferite semne și simptome și merg la medic, care le recomandă diferite investigații. În general, există următoarele posibilități de identificare a unui cancer:

Cu excepția situațiilor când aspectul tumoral este înalt sugestiv pentru malignitate, întotdeauna trebuie obținută confirmarea patologică. După stabilirea diagnosticului inițial, și, în general, înainte de începerea tratamentului, medicul curant recomandă diverse alte investigații pentru a determina extensia tumorală.

Informațiile astfel obținute, alături de alte aspecte relevante, sunt deosebit de importante pentru stabilirea strategiei terapeutice și evaluarea prognosticului.

Factori de risc

Multe persoane se întreabă din ce cauză au fost afectate de cancer. Care este motivul pentru care anumiți oameni fac cancer? Răspunsul nu este tocmai simplu. În primul rând, trebuie avută în vedere componenta ereditară și cea familială. Persoanele cu rude care au avut cancer, în special cele cu rude de gradul întâi, au risc mai mare de a face, la rândul lor, cancer. Un alt aspect al componentei familiale este expunerea la factori de risc comuni. Printre aceștia se numără fumul de țigară, aceleași obiceiuri alimentare, consumul de alcool etc.

A doua componentă ce trebuie avută în vedere este reprezentată de factorii de risc. Există numeroși factori de risc pentru cancer, cei mai importanți fiind fumatul, consumul de alcool, expunerea la radiații – precum statul prea mult la soare, timp de multi ani- și expunerea la substanțe cancerigene, precum azbest, diverse produse industriale etc.
La pacienții care au fost tratați de cancer, sunt doi factori de risc foarte importanți pentru apariția unei noi formațiuni tumorale primare. Antecedentele personale de cancer, adică neoplasmul care s-a vindecat, și tratamentul pentru primul cancer, respectiv chimioterapie și radioterapie. Este unul din motivele pentru care acești pacienți sunt evaluați periodic, timp de mulți ani, după finalizarea tratamentului.

A treia componentă, asupra căreia nu există control, este probabilitatea. Trebuie înțeles că orice transformare tumorală este consecința unor mutații genetice, adică a unor modificări produse la nivelul materialului genetic (ADN). Este dificil de explicat, însă important este să se înțeleagă faptul că aceste modificări se produc în mod relativ întâmplător. Acesta este unul din motivele pentru care persoane cu risc înalt de apariție a cancerului, ca de exemplu marii fumători și marii băutori nu fac această boală. Totuși, probabilitatea de aparitie a cancerului in randul celor cu mulți factori de risc este mult mai mare decât la persoanele fără factori de risc.

Exemplu imaginar: din 100 de mari fumători, 10 fac cancer, pe când din 100 persoane care nu fumează, numai 1 face cancer.

Evoluția tumorilor maligne

La început, majoritatea cancerelor sunt asimptomatice. Acesta este și unul dintre motivele pentru care diagnosticarea în fazele incipiente este relativ rară. Manifestările clinice ale cancerului sunt dependente de încărcarea tumorală, respectiv cât de mare este tumora, localizarea tumorii (unele tumori mici situate în zone anatomice cheie pot produce manifestări clinice, în timp ce unele tumori voluminoase pot rămâne asimptomatice timp îndelungat) și producția a diverse substanțe de către celulele tumorale ce cauzează așa-numitele sindroame paraneoplazice.

De asemenea, nu în ultimul rând, contează foarte mult și sensibilitatea pacientului. Unii oameni sunt atenți la cele mai mici schimbări ale propriului corp, în timp ce alții nu țin seama de ele chiar dacă devin foarte deranjante.